Sorin Poclitaru
”Poezia e o ardere care stoarce din tine tot ce e frumos”
Primeste poeziile mele pe email
Sorin Poclitaru
Descopar mai mereu
Descopăr mai mereu Descopăr mai mereu câte-un poet Ce-şi moaie pana până la prăsele În alţi poeţi, cu nume mult mai grele, Întru vreo imitaţie de sonet. Şi jură ca prea vechiul căţelus, Ţinându-se de inimă c-o labă, Citeste mai mult →
Fumeaza muntii
Fumează munții Fumează munții lungi țigări de foi În jurul unui foc sărac de stele. Li se lipesc zăpezile de piele Și tremură din cetinile moi. Țin sfatul bătrânesc, ca-ntotdeauna, Sub ochii verzi ai brazilor străjeri. Prin plete li Citeste mai mult →
Ne vine iarna
Ne vine iarna Ne vine iarna, aşteptam să vină, E şi firesc, precum s-ar spune, cert, Să scoatem deci din oale vinul fiert Şi mucii vechi uitaţi la naftalină. Coteţele sunt nişte închisori În care stau cotletele de-a Citeste mai mult →
Padure
Pădure Pădurea-i cu vestmântul la picioare, Sfioasă crud în goliciunea ei, O dezgolire-a ultimei femei, Spre îniernarea ultimei fecioare. Îşi strânge braţele pe lângă trunchi, Prin crengi, înfrigurarea se prelinge, În ochii-scorburi s-a-nnoptat şi ninge Şi-i tremură Citeste mai mult →
Ma simt discriminat
Sunt, într-un fel, discriminat… Aşa îmi vine câteodat’, Când simt că-mi crapă-n trei măseaua, Să-mi bat copiii cu cureaua De biet român discriminat! Pe mine, toţi mă fac ţigan Când ies în lume la plimbare, Se uită-atent Citeste mai mult →
A nins lumina
A nins lumina A nins lumina şi-a-ngropat copacii Sub zăpezi de sânge ruginii, Razele de vară, încă vii, Călăresc prin frunze vârcolacii. Au plecat spre soare stalactite, Să împungă cerul în rărunchi, Florile frâng brume pe genunchi Citeste mai mult →
Abonează-te
Dacă vrei să afli când mai scriu și ce mai scriu pe acest site abonează-te cu încredere că nu mușcă!