Irlanda mea
Irlanda mea în care-s spiriduşi
Sau lepricorni, cum cred că le mai spune,
Şi plină cu oițe şi păşune,
Ce i-ai făcut amicului Ilcuş?
Ce bere neagră şi ce whisky rău
Au pus în cap minunea răşinară
De s-a făcut şi-anume de ocară
Pe cursele Ryanair gen cost low…
Tu știi ce-nseamnă pentru-un ardelean
Să intre-n avion ca Che Guevara,
Mahmur ca o albină primăvara
Şi echipat cu ie şi turban?!
Tu știi ce-nseamnă să te-oprești la porți
De patru ori, în scop de percheziții,
Cu niște unii plini de superstiții
Despre arabi şi teroriști şi morți?
Știi tu ce-nseamnă să fii plin de-osânză
De la cârnați haliți la mic dejun
Şi-n avion să îți comanzi magiun
De prune, cu palincă şi cu brânză?
Încearcă tu să-i spui ce-i transhumanţa
Acelor ochi de fată visătoare
Cu obiceiuri de producătoare,
Adică Marianei din Constanţa,
Ce-avea prieten care s-o primească
În Otopeni, să-i dea un trandafir
Şi-a suferit şi-a devenit martir,
Ca orice blondă pusă să gândească…
Explică-i tu pilotului ursuz
Că stewardesa are nasul mare
Şi seamănă cu o ciocănitoare
Ce-a înghițit deodată un harbuz.
Şi că Ilcuş s-ar însura încalte,
Să-i ducă noră mamei, de-ar putea,
Ba chiar i-a sugerat fără perdea
Că le-ar lua pe toate celelalte.
Întregul repertoriu de cântări
De prin Ardeal, din Transilvania veche,
A provocat otita în ureche
Şi plânsete, precum şi indignări…
Concluzia: venind de la Dublin,
Ilcuş a reușit să se pilească,
Pe Bezna ajungând să-l depăşească
Şi, crede-ţi-mă, asta nu-i puțin!