Era mai bine
– Era mai bine pân’ să-l împuşcaţi,
Spunea o babă fără dinţi în gură
Şi se uita la ziarişti cu ură,
Nu mai erau atâţia nemâncaţi!
Eu, una, ştiu – era cu mult mai bine,
Ce fotbalişti, ce fete în chiloţi?
Nici nu erau, să ştiţi, atâţia hoţi
Şi nici atât de multe limuzine!
Era de muncă, toţi aveau servici,
Concedii la Mamaia sau Sovata,
Băieţii terminau frumos armata,
Nu ca acuma – nişte agarici.
Făceai o şcoală, învăţai ceva,
Ştiai măcar să scrii pe româneşte,
Nu ca acum, jumate englezeşte
Şi altă jumătate vai de ea!
Era în ţară parcă mai dreptate,
Nu se vedeau atâţia bogătani,
Aveau şi muncitorii vreo doi bani
Şi nici ţiganii nu aveau palate.
Nu-ţi cumpărai din Metro arpagic
Şi nu te-mbolnăveai de la mâncare,
Nu te plângeai de locuri de parcare
Şi chiar mai câştigai la loz în plic.
Ce,-aveam atât de multe datorii?
Eram independenţi, dragii mătuşii!
Atât ne mai luau de proşti, doar ruşii
Şi-arabii ăia ai lui Ghadafi.
Că nu puteam pleca eu în Quebec
Sau în Dubai, în Insule Virgine…
Acuma pot. Şi ce, de ce-i mai bine?
Că pot pleca? Da’ am vreun ban să plec?
Era şi lumea parcă mult mai cultă,
Vorbeau puţin şi nu neîntrebaţi,
Se cam temeau că pot fi ascultaţi,
De parcă-acuma, Doamne, nu se-ascultă!…
Eu zic că am avut cam ghinion
În ’89, atunci, la rebeliune,
Mai bine, Doamne (că-i păcat a spune…),
În locul lui, stătea la zid Ion!!