Mai e în noi
Mai e în noi atâta depărtare
Şi-atâtea maluri, fără nici un pod,
Atâtea îndoieli care mai rod,
Din amândoi, ca şi din fiecare.
Ataţia paşi, ce-ar trebui făcuţi,
Prin tot atâtea drumuri neumblate,
Mai sunt, în noi, atâtea legi călcate
Şi-atâţia îngeri, încă necăzuţi.
Mai sunt, în noi,atâtea remuşcări
Şi-atâtea gânduri, încă nerostite,
Aceste palme, încă desparţite,
Şi-atât de multe ,mute,întrebări.
Mai e, în noi, atâta amintire
Şi-atât de multă inimă-n trecut,
Atât de multă frică, de-un sărut
Şi-atât de multă lipsă de iubire.
Mai sunt atâtea-n noi, de dăruit,
Ce aşteptau să iasă la lumină
Încât iţi spun: Iubita mea,străină,
Îţi multumesc că eşti şi te-am găsit!