La început s-a auzit un zvon,
Un murmur început pe la Antene,
Despre obiceiul unelor Elene
De a vorbi prostii la telefon.
Cu presupuneri pline de venin
Cum că ar fi ceva lucrări penale,
Şi cum că toată averea dumisale
Ar fi din furt, mai mult sau mai puțin.
Şi că degeaba, biata ,s-a băgat
La croşetat izmene şi flanele,
Că n-a scăpat de rău şi de belele,
Şi nici de acuzații n-a scăpat.
Unii mai cârcotaşi şi nemiloşi
Ziceau că de aia a prestat cu mopul,
Şi s-a iubit ,o vreme ,cu ciclopul,
Spre disperarea bietului Cocoş.
De aia,ca să vadă tot poporul
Că nu poți să iei omul tam-nesam,
Că-i sunt prieteni mai un râu,un ram,
Şi când nu e scandal şi procurorul.
De aia a sărit cu paraşute
Din avioane Tupolev şi Mig,
De aia a-nghețat ,săraca-n frig,
Şi-a tremurat mărunt la gala Bute.
De aia a cosit cu Boc la câmp,
Şi a vrut să ne arate gospodina,
De aia-a renegat-o pe Alina,
Şi tot de aia a renunțat la PMP.
De fapt, aceasta este o metodă
De a fi în ton cu oamenii bogați,
Şi vrea şi dânsa poze cu mascați
Doar din dorința de a fi la modă.
De aia o vedeți ca pe-o Giocondă,
Zâmbind misterios la DNA,
Eu ,sincer, cred că n-au ce-i imputa
Mai mult decât neşansa de-a fi blondă.