despre defaimarea sociala

Nu îi mai spui țiganului,țigan,
De-acuma îi spui tandru „libelulă”,
Şi nici nu te mai doare la pendulă,
Că fură şi că nu-i spălat de-un an.

Nu te apuci să spui despre aleşi
Că-s hoți şi nesimțiți şi cam lichele,
Că intri la bahaus şi la belele,
De acum le spui ,,crenguțe de cireşi”.

Să nu te mânce nicidecum în dos
Să spui de preşedinte că-i putoare,
Şi că vorbeşte doar în reluare,
De-acuma spui că e un sas frumos.

Guvernul nu e tehnocrat,ci zen,
Şi este minunat cum altul nu e,
Iar despre UE spunem că-i o …UE,
Iar gay-ii-s doar iubiți de acelaşi gen.

Să nu spui de femei că sunt oricum,
Că nu te scoate nici preafericitul,
Şi nici de el că ia ca nehalitul,
Şi nici de boschetari că stau în drum.

De polițişti să nu mai spui cumva
Că-s idioți şi disperați pe şpagă,
Şi nici că le-ai dori să le-o cam tragă
Băieții minunați din DNA.

Nu-i spui cretinului că-i imbecil,
Şi nici tâmpitului că e legumă,
Şi nici n-ai voie să mai faci vreo glumă
De Becali cum că e zoofil.

Nu poți să râzi de graşi şi de chelboşi,
Şi nici de cei ce-ți iau degeaba banii,
Şi trebe să mai ştii că musulmanii
Sunt minunați şi chiar prietenoşi.

O să vorbim frumos şi-ncetişor,
Şi când o să mai scriem poezii,
Noi n-o să-i mai spurcăm pe ăştia vii,
Ci doar pe morții mamii mamii lor.