De sezon
E luna când Italia se mută
Cu tot calabalâcul înapoi,
Se umple țara brusc de euroi,
Şi posesori de carduri în valută.
Uşor de cunoscut după figură
Şi după fetele de înțelepți,
Îi întâlneşti pe unde nu te-aştepți,
Şi-i recunoşti după ce scot pe gură.
Fa bravo,vafanculo con piacere,
Ti prego una cazzo,no or si,
Bărbați,femei,bandane la copii,
Şi alte entități ce ştiu să zbiere.
Cu toții poartă câte o gentuță
Pe şoldul stâng şi-n ele-un portofel
În care euroi nu sunt defel,
În schimb e autograful de la Guță.
Nimic nu li se pare cunoscut,
Privesc mirați la vaci şi orătănii,
De parcă-ar fi văzut nişte dihănii
Trimise-aici de însuşi Belzebuth.
Sunt ferm convinşi că tot li se cuvine,
Că de-aia s-au uitat atât la ştiri,
Au numai drepturi,fără-ndatoriri,
Si ce noroc că au votat ei bine.
Superiori prin simpla existență,
Şi-aduc copiii-n țară la bunici,
Unde o săptămân-o țin în mici
Şi în colesterol din abundență.
I-auzi prin magazine pe la case:
„Vai,ce înapoiați sunteți,la noi
Sunt prețuri mici şi nu avem gunoi,
Şi piersicile nu-s aşa păroase
Mâncarea e mai bună şi mai zen,
Iar pastele şi pizza, o minune,
Şi grappa e de struguri,nu de prune,
Şi nici în pâine nu-i atât gluten.”
Mereu țâfnoşi,nu le mai tace gura,
Par nişte condamnați atunci când vin,
Şi vor să stea pe-aici cât mai puțin,
Adică până-şi termină dantura.
E luna august când diasporezi
Se-ntorc aicea de prin țări străine,
E luna când e sigur mult mai bine
Să te gândeşti pe unde emigrezi.