De două zile-mpachetez tablouri
De două zile-mpachetez tablouri,
Dolari şi o căruță de acțiuni,
Ce-i în seif …mai rău ca la nebuni,
Nu-ți poți găsi ciorapii de lingouri.
Mi-a dat nevasta ,când să ies ,o listă,
Voia din piață nişte caviar,
Şi-o legătura mare de mărar,
Să-mi facă o rețetă din revistă.
C-a auzit că-i rău la închisoare,
Şi nu găseşti un şnițel nici de pui,
Da’ ce,eu-s chiar copilul nimănui
Să n-am în traistă ,cât de cât ,mâncare?
Sau Doamne iartă-mă, nici un tricou,
Un trening de bumbac mulat pe bucă,
Păi nu te iau mascații să te ducă
Şi să te țină pân’ la anul nou.
Fără să ai vreo nişte milioane
Uitate în vreun cont pe la arabi,
Păi ori faci parte ,ori nu faci din stabi,
Da’ chiar pe toți să-i ia cu termopane?
Cumva e o mândrie când te ia,
Te simți şi tu persoană importantă,
Şi arestarea nu-i deloc stresantă,
Că DNA râmane DNA.
Adică nişte plini de gingăşie,
Poetici,melancolici şi drăguți,
Şi evident ,grozav de pricepuți
În tot ce-nseamnă drum spre puşcărie.
Ai crede că nici nu te-ar acuza,
Da-ți fac un bine greu găsind soluții,
Să-ți întâlneşti în tihnă cunoscuții
De prin partide..nu-i poți refuza.
Atâta mi se pare anormal ,
Ce vorbe spune lumea cea perfidă
Cum că au trebuit să mă închidă
Că n-am dat, pentru şpagă ,bon fiscal.