Concluzia la început de an
Concluzia la început de an,
Vazând ce au pățit ăia,glumeții,
Ar fi că, momentan ,la cursul pieții,
În top este umorul musulman.
Cu glume noi sau puțintel mai vechi,
Devin după un timp cumva simpatici,
Făcându-i să zâmbească pe ostatici
Cu-un zâmbet larg,crestat între urechi.
Şi cum te gâdilă de poți să mori
Cu un kalasnikov la subțioară,
Din simpatie revoluționară,
Pentru creştinii prea plictisitori.
Mai mare dragul să asculți cum cad
Atâtea ziduri de la dinamită,
Pe care-un bou cu o față fericită
O pune pe motive de Jihad.
Coranul e un fel de almanah
Umplut cu anecdote musulmane,
Şi multe poante antiamericane
Cu explicația ca „inshallah”.
Profetul Mahomed e un băiat
De care nu poți râde,că deodată
Apare o mitralieră încărcată,
Şi poc,şi trosc,şi dracu te-a luat.
Atâta au arabii -un paradis
În care-aşteaptă o mie de fecioare,
Nu ca la noi,sfinți care mai de care,
De mori încă o dată de plictis.
Bun,clar,ne-am lămurit,nu mai glumim,
Să nu se supere „cămilofonii”,
De astăzi vom glumi doar cu masonii,
Dar mai întâi să îi descoperim.