O lebădă ucisă-n chip satanic,
Găsită moartă într-un biet tufiş,
E de o săptămână cap de-afiş
În ziarele regatului britanic.
Dezbateri, bănuieli şi supoziţii
Iscate de teribilul omor
Fac rating mare la televizor
Şi chiar interpelări către poliţii.
Ecologişti cu spumele la gură
Se jură că a fost un atentat
Şi sigur e Belfastul vinovat
De-această neplăcută tevatură.
Sunt bănuite vulpile şi jderii
Şi câinii londonezi comunitari,
Precum şi-un turc cu barbă şi şalvari,
Ce se plimba prin parc cu dromaderii.
Regina însăşi, foarte indignată,
Îşi dă regescul poponeţ de sol
Şi face cruci, că numai dracul gol
Îl scapă pe-asasinul rău de plată!
Prin cârciumi, şuşoteşte-ntreg poporul,
În timp ce bea o bere de hamei,
Că iar dă boala-n bietele femei,
Că s-a întors din morţi Spintecătorul.
Clarvăzători cu diplome-n pierzanii
Găsesc la Nostradamus un catren,
Unde se spune clar că-i Ben Laden,
Că ’geaba l-au mierlit americanii.
Şi de atunci eu stau şi mă gândesc
Şi, auzind că a murit şi Cioabă,
Le-aş spune-n inglish – da’ nu ştiu o boabă –
Că lebăda e praznic ţigănesc…
Şi să termin-odat’ cu văitatul
Şi să accepte jertfa ca bărbaţi,
Că rromii n-au ciordit de nemâncaţi,
Da’ tare-i mai plăcea lui răposatul!