Această ploaie
Această ploaie vine, evident,
După o-ntreagă zi de zăpuşeală,
Cu soarele arzând pe pielea goală
Şi multe grade-n bietul ambient.
S-a deşertat pe gât puhoi de halbe
Şi sucuri colorate-occidental,
Iar îngheţatele s-au lins oral,
Lăsând în colţul gurii dâre albe.
S-a transpirat intens, ca la promoţii,
Cu sare impregnată în helănci,
În parcuri, pensionarii de pe bănci
Au depăşit prognoza de comoţii.
Puştoaicele s-au deplasat alene,
Mişcând din fese ultralanguros,
În centru, un popor de abanos
A stat la plajă în arteziene.
Potăi comunitare s-au prelins
Prin colţuri unde umbra e stăpână
Şi n-au muşcat, de lene, nicio mână,
Făcând pe sfinţişorii dinadins.
În intersecţii, câte un chipiu
A stat de pază circumvoluţiunii,
Iar dedesubt, spre binele naţiunii,
Un poliţist local părea că-i viu.
Aşa că ploaia, după cum i-e felul,
S-a apucat frumos de răpăit
Şi, mulţumită ei, nu mi-a tihnit
Nici Paştele, nici drobul şi nici mielul.