A fost apocalipsa?

 

A fost apocalipsa ori n-a fost,

Că nimeni nu îmi poate spune bine;

Şi dac-a fost odată nu mai vine?

Ori poate vine când ieşim din post?

 

Că semne am văzut – au fost o droaie,

Nu chiar de foc precum s-a prevestit,

Ba chiar a nins şi-acuma s-a topit,

De ai senzaţia că e potop de zoaie.

 

Meteoriţii au căzut măcar,

Dar mici şi amărâţi ca nişte ouă

Şi-a fost şi-o noapte-ntreagă lună nouă,

Tăt bun, tăt regulamentar.

 

Vecinii mei s-au îmbătat la fel

Şi s-au bătut ca ruşii la Odessa,

Băsescu şi-a făcut de cap cu presa

Şi s-a prostit aşa cum ştie el.

 

Toţi candidaţii, fără osebire,

Au reuşit să aibă chiar succes,

Unii, cu voia lumii, s-au ales,

Iar alţii, doar la redistribuire.

 

La primării e tot stăpână lipsa,

Au năvălit nămeţii nesimţiţi,

Îngheţul i-a găsit nepregătiţi

Anul trecut. Acum, apocalipsa!

 

Nimic nu pare înspăimântător

Şi cred că înţeleg cum vine treaba,

Ne-au pus la grijă ăştia cam degeaba,

Nu vine-acum, ci anul viitor.

 

În plus, se mai vorbea prin nişte cercuri

De specialişti în calendar mayaş

Că n-a vrut protopopul de la Iaşi

Să facă-apocalipsa într-o miercuri.

 

Deci staţi cuminţi, nimica nu mai vine:

Nici vreun potop, nici plăgi şi nici vreun foc,

Nici vreun război şi, dac-avem noroc,

Nici rău. Şi sigur nici vreun bine!