A fost apocalipsa?
A fost apocalipsa ori n-a fost,
Că nimeni nu îmi poate spune bine;
Şi dac-a fost odată nu mai vine?
Ori poate vine când ieşim din post?
Că semne am văzut – au fost o droaie,
Nu chiar de foc precum s-a prevestit,
Ba chiar a nins şi-acuma s-a topit,
De ai senzaţia că e potop de zoaie.
Meteoriţii au căzut măcar,
Dar mici şi amărâţi ca nişte ouă
Şi-a fost şi-o noapte-ntreagă lună nouă,
Tăt bun, tăt regulamentar.
Vecinii mei s-au îmbătat la fel
Şi s-au bătut ca ruşii la Odessa,
Băsescu şi-a făcut de cap cu presa
Şi s-a prostit aşa cum ştie el.
Toţi candidaţii, fără osebire,
Au reuşit să aibă chiar succes,
Unii, cu voia lumii, s-au ales,
Iar alţii, doar la redistribuire.
La primării e tot stăpână lipsa,
Au năvălit nămeţii nesimţiţi,
Îngheţul i-a găsit nepregătiţi
Anul trecut. Acum, apocalipsa!
Nimic nu pare înspăimântător
Şi cred că înţeleg cum vine treaba,
Ne-au pus la grijă ăştia cam degeaba,
Nu vine-acum, ci anul viitor.
În plus, se mai vorbea prin nişte cercuri
De specialişti în calendar mayaş
Că n-a vrut protopopul de la Iaşi
Să facă-apocalipsa într-o miercuri.
Deci staţi cuminţi, nimica nu mai vine:
Nici vreun potop, nici plăgi şi nici vreun foc,
Nici vreun război şi, dac-avem noroc,
Nici rău. Şi sigur nici vreun bine!