În trenul ăsta

 

În trenul ăsta pute-ngrozitor,

De parcă s-ar fi descălţat deodată

O-ntreagă naţiune nespălată

De purtători de cizme pe picior.

 

S-au adunat pe-aceste culoare

Mirosuri ancestrale de cocârţ,

De ceapă, de slănină şi de pârţ,

În combinaţii înfiorătoare.

 

Moşnegi senili cu sforăitul gros

Miros ca nişte munţi de naftalină

Prin care curg torente de benzină

Amestecate foarte dubios.

 

Copii cu voci extreme de ţipătoare

Îşi urlă lung nevoile pe-aici

Şi pleacă pentru treburi foarte mici,

Purtând miros de treabă foarte mare.

 

O babă exilată în fotoliu

Îşi face terci proteza într-un chec,

Privind la surdomuţii care trec

De sub voalul nou nouţ de doliu.

 

La geam, o fată cu priviri ciudate

Vorbeşte tristă despre un bărbat

La telefonul negru, extraplat,

Cu altă fată din străinătate.

 

În trenul ăsta nu e controlor,

Mi-am luat exact degeaba şi biletul,

Dar nu mă plâng că mi-am distrus bugetul,

Ci doar că pute-al dracu-ngrozitor!