Groapa ecologica de pe Mestecanis

Groapa ecologica de pe Mestecanis

În vârf de munte unii au făcut
O bortă mare ,uriașă-n stâncă,
Pe cât de lungă pe atât de-adâncă,
Un fel de scaldă pentru Belzebuth.

Au robotit la ea aproape un an
Cu niște chestii mari și săpătoare,
Cu greu cărate de peste hotare
Și de prin curtea neamțului german.

Erau pe-acolo munte și păduri,
Precum și animale sperioase,
Sălbatice și,evident ,gustoase
Și vajnica pornire spre fripturi.

Au întrebat creștinii curioși
Ce fel de ciudățenie se face,
Ba, unii, insistau că nu le-ar place
Dar ăia doar de răi și-nvidioși.

Ecologiștii,foarte ofuscați ,
Au tot țipat cu voci neconcludente
Că toate cercetările recente
Arată că e jale prin Carpați.

Și gălăgie,zarvă peste poate
Și mii de omuleți nefericiți,
Că niște politruci nenorociți
Au pus la cale-așa calamitate.

Adica, drept acolo-nțelegeți?
În vârf de munte unde-ntâmplător
Se mai vedea vreun lup,vreun căprior,
Acum cărau gunoi niște băieți.

Lucrare mare, cu facturi babane,
Cu niște fonduri luate pe sprânceană,
De la uniunea asta-europeană
Ce ne aruncă bani ca pe bomboane.

S-au împărțit devizele la plată,
La fiecare partea cuvenită,
Să fie-ntreaga lume mulțumită,
Măcar pe cât e de nevinovată.

Și gata treaba ,gata,scurt pe doi.
S-a terminat nemernica lucrare
Și-au început mașinile să care
În munte, mari mormane de gunoi.

Un urs murdar care stătea in ploaie
Și mesteca-ntre dinți un fir de iarbă
Concluziona c-un mormăit in barbă:
„Ce de-a gunoi,ce oameni,ce gunoaie!”