E minunat
E minunat să stai întins în pat,
Cu spatele bolnav, în piuneze,
Şi un vecin să rotopercuteze,
De dimineață,ca un obsedat.
Se-aude parcă ar mugi cirezi
De boi, în perioada de-nmulțire,
Vibrează toată casa în neştire,
De-ți vine să te duci şi să-i castrezi.
Nu poți vedea pe la televizor
Nici ştiri,nici filme,nici măcar reclame,
Îmi tremură tablourile-n rame,
Şi creierii în locurile lor.
Eu nu ştiu câtă forță pot avea
Doi alcoolişti cu față de hamsie,
De pot să fac-atâta gălăgie,
De zici că-i discotecă-n casa mea.
Da’ ăştia oare nu se-opresc să bea
O apă sau un suc,nu le e sete,
Nu au de folosit nişte closete,
Sau să fumeze ori să bea cafea?
Nu au şi ei program ca muncitorii,
Opt ore muncă şi apoi la bar?
Nu mai vorbesc şi ei la celular,
Atâta ştiu,să dea-n pereți ca chiorii?
Parcă aş locui într-o piftie,
Sau în contoarele de la eon,
Habar n-aveam că stâlpii de beton
Ai blocului, din când în când,învie.
Mă tem să merg şi să mă uşurez
Că la ce hal îmi tremură odaia,
Mă vede omul, folosindu-mi baia,
Şi crede că de fapt mă masturbez.
Întregul univers parcă vibrează,
De-aia mă îmbrac ca un robot,
Şi plec, băgându-mi picioruşu-n tot,
Că cel deştept,când e bolnav,cedează.