Tu esti,Mircea?
Ah Mircea, cât de aprig te-ai luptat,
Vor scrie învățații toți în cronici
Și-n ziare Tapalage și Andronici,
Despre curajul tău nemăsurat.
Cu câtă grație te-ai tot retras
Până în colț, unde ai stat la pândă
Să-i dai o pălitură de osândă,
Adică o karată peste nas.
Noi ne-am rugat la Soroș și Ciuvică,
Precum și la tot hashtagul “rezist”,
Să poți să-l chinui pe motociclist,
Să nu mai râdă și să-i fie frică.
Ah, ce puteri, nu-ți fie de deochi,
Te admirăm cum l-ai făcut din fentă
Și când i-ai prins privirea neatentă,
I-ai dat în pumn cât ai putut, cu-n ochi.
Cum te-ai pitit în ring ca Winnetou
Și-ai pus urechea s-auzi pe Manitu,
Proștii credeau că te-a luat dormitul,
Strigând “ridică-te”, tu nu și nu.
Zicea un tip care stătea pe-aproape
De ring, că te-a văzut, întins, dormind
Și că te-a auzit, el sforăind,
Când te uitai, așa duios, la pleoape.
Unii sperau, cu ură, c-ai să mori,
Dar tu-ai venit la mall, da’ nu de aia,
Voiai să aibă rating și bătaia,
Că e aiurea fără spectatori.
Eu cred că nici n-a fost motociclist,
I s-a văzut pe șort culoarea tresei,
Cânt te-a lovit direct în gura presei…
E un nenonrocit de securist.
Mai bine-l iei la MMA, în cușcă,
La o mardeal-așa, ca-ntre bărbați
Și dacă tot nu reușești să-l bați,
Băgăm varanul ,otrăvit, și-l mușcă.