Sunt gras

 

În lupta mea cu demonul mâncare

Am fost învins. Azi facem parastas.

Priviți-mă cu milă: sunt un gras,

Terorizat de kile și cântare.

 

A fost o luptă dusă la extrem

În care am luptat punându-mi pieptul,

Dar ce spun pieptul, pântecul, de-a dreptul,

Dușmanului s-arăt că nu mă tem.

 

Eu arme n-am avut, ceva salate,

Niște diete vechi, pentru vegani,

Un ulcer stomacal, vreo câțiva ani,

Cum poți să te opui unei armate?

 

Dușmanul, câtă frunză, câtă iarbă,

Cu oale, cu ceaune, farfurii

Și focuri mari, pentru-a putea prăji,

Pentru-a putea să coacă și să fiarbă.

 

M-a bombardat cu torturi și eclere,

Cu bombe de grătare și cu mici,

Cu caltaboși, cu tobă și șorici

De porc, vițel și alte mamifere.

 

Am fost asediat cu tochitură,

Cu paine albă, proaspătă, un chin

Și până nu mi-a fost stomacul plin,

Am fost silit să bag întruna-n gură.

 

Eu mi-am săpat tranșee în verdeață

Și-am stat acolo și m-am apărat,

M-am abținut cu greu și n-am mâncat,

‘Tu-i mama ei de foame și de viață.

 

Dar pân’ la urmă, asta-i, m-au învins,

Azi m-am predat, vrăjmașu-a fost mai tare,

Așa că dac-aveți ceva mâncare,

Chemați-mă, c-ador să mă dau prins.

 

de Sorin Poclitaru pe 13 mart. 2021 înBlog • 1 comentariu • Etichete