Sf Ilie prietenul de pe facebook
Salut,Ilie,vreau să-ți mulțumesc
Că ai trimis toți stropii ăia mari
Exact când fu parada la pârțari,
Să-i văd pe şturlubatici cum răcesc.
Am observat că vrei să fim amici
Măcar în existența virtuală,
Probabil ai crezut că-i vreo scofală,
Nu-i,bre Ilie,’geaba te oftici.
Păi vii la mine cu un cont naşpet
Pe Facebook?Fii inteligent,Ilie,
Acuma îți doreşti prietenie,
Tu, Sfântul ploii,cu un biet poet?
Mi-ai dat la apă, că puteam să-mi fac
Oceanul meu cu mări adiacente,
Lua-te-ar să te ia în cer Terente,
Colega lui, o noapte, în iatac.
E prea puțin un gest de-mpăcăciune,
Mai vezi şi tu,lucrează la fineți,
Mai dă şi nişte fulgere-n băieți,
Că numa’ nişte apă nu se pune.
Te-nvăț de bine,bodrângos ciudat,
Dă-i o tornadă unde-auzi manele,
Prin corturi,prin palate şi castele
Şi peste specialiştii în furat.
Bagă un trăsnet gen,vreo pocnitură
Acolo unde vezi parlamentari,
Acolo dai cu fulgerele mari,
Sau o tornadă,bre,o viitură.
Să nu-mi ratezi o bâhliță,că-i bai,
Măcar aşa să scape de duhoare,
Să-i uzi, frumos,din cap până-n picioare,
Că apă,slavă Domnului,chiar ai.
Şi-apoi îmi vii tu mie cu requestul
De împrietenire pe Facebook,
Mă laşi o vară, poate mă usuc
Şi-abia apoi om mai vorbi de restul.