Revocațională
La revedere,vă salut cu drag,
S-a terminat cu totul șmecheria,
Vă las pe Oprea și sufrageria
Și un milion jumate de haștag.
Ce zăbălos e neamțul ăsta, jur,
Atât m-a aburit că nu mă lasă,
Doar i-am ascuns dosarul de la casă
Și-acum,poftim, mi-a dat cu șutu-n cur.
Am mers la DNA,ca de-obicei
Și mai că nu m-a mai primit portarul,
Pe scări, niște corupți mai albi ca varul,
Spuneau un “Tatăl nostru”,cu temei.
Habar n-aveau c-abia m-au mătrășit
Și se uitau ca gâsca la coteț,
Unul mi-a zis:” Trăiți, dom’ Danileț,
Ce mustăcioară fină v-a mijit!”
Pe masă, în birou, zeci de scrisori
De la Alina, Mazăre, Lenuța,
Pe toate scris frumos „Cuie,Modruța!”
Și de la Dragnea, un plic roz cu „Mori”.
Nu-mi pare rău că plec, m-am consolat,
Am plâns puțin, ei,asta e, frățică,
Mă săturasem să provoc doar frică
Și tremurat în fiece bărbat.
Am fost demisă oarecum în grabă,
Mi-au mai rămas o turmă de pancarte
Pe care scrie,pe măcar o parte,
Ceva despre justiții, jos și labă.
Acum vă las, cu bine, am plecat,
Adio SRI, si DNA
Și dac-o să vă-ntrebe cineva
Ce am pățit, un fleac, m-au revocat!