Ptr Fane
Ridică-te, Ștefane! Sau… dormi, nu contează!
Moldova-i ciudată de n-o recunoști,
E plină de lepre, bețivi și de proști
Și − lua-i-ar tătarii! − cretinii votează!
Nu vine la Putna niciunul să vadă
Unde-ți dormi somnul! Da’ nu că n-ar vrea,
Da’ stai cam departe, Măria Ta,
Și nu e deloc autostradă!
Răzeșii ți-s duși la papa în țară
Să strângă căpșune și mere și fân;
Și unul nu zice acum că-i român,
C-a fi doar român, e ocară.
Biserica-i varză și popii la fel,
S-a dus și credința către eresuri…
Trăsuri nu mai sunt, da’ avem Mercedesuri
Și-n loc de alți sfinți, Daniel.
Cetățile toate sunt dărâmate,
Mai vezi ici și colo câte-un butic
Și-oștenii tăi buni s-au vândut pe nimic
Și țiitoarele toate-s plecate.
Nici sare nu e și nici grâu și săracii
Abia mai găsesc doi pitaci de un leac,
Că țara-i săracă și poporul sărac
Și ne disperă cu cereri, cazacii.
Stai calm în criptă, dormi cum îți place!
Nu te trezi, că îți faci gust amar,
Că-s unii pe-aici ce te cred un curvar
Și cam bețiv, bătăios… Dă-le pace!
Stai tu la Putna, că nu e război,
Niciun dușman primprejur nu găsești;
Nu are rost să te mai trezești…
E timpul, mărite, să ne trezim noi!