Presedintele si papa

A fost pe-aicea papa, suveranul,
Un moșneguț simpatic, în etate,
Unul ce-a luat vreo câteva mandate
Și care păstorește Vaticanul.

Am scos de la sertar diplomația,
L-am așteptat la avion, cuminte
Și când a coborât l-am întrebat: Preasfinte,
Da’ sunteți singur,unde vi-e soția?

V-ați pus la Duster poate o plăcuță
Cu “muie PSD”, precum se poartă,
Că noi v-am reparat combina spartă
Și-am înnoit CD-ul de la Guță.

Mi-a spus și Daniel c-ați fi ciudat,
Nu vă prea place, nush’ de ce, Merțanul
Și nu v-atrag nici aurul, nici banul
Și nici cu „aia” n-ați colaborat.

A rât și Carmen, de s-a desfăcut,
De haina aia lungă si lălâie,
Zicea c-ați fi vreun dealer de tămâie
Și „Uite, băă, la ăla, ăla mut”.

Eu nu știu, tot așa și la prelați,
Vă vine pofta de-a pleca deodată,
Cum o pățesc și eu, prin lumea toată
Și-atunci o luați din loc să vă plimbați?

M-am contrazis aseară cu Orbanul,
Ăla cu mandolina, știi ce zic
Și-aș vrea să vă întreb pentru-n amic:
Cam câte case are Vaticanul?

Cum e-n fotoliul de la Sfântul Petru?
Aveți pe-acolo ciumă, infractori,
Aveți vreo-autostradă printre nori?
C-a noastră-i mititică, are-un metru.

Era și timpul să ne viziteze,
Dar am tot amânat atâta, jur,
Să nu-l mai văd pe Dragnea primprejur
Și-am așteptat până să-l aresteze.

De-acu’ să vină papa fel de fel,
Că suntem primitori cu lumea toată
Și imediat ce vizita își gată,
Mă duc și eu cu Carmen pe la el.