Epistola ptr burtosi, episodul 1, sezonul doi
Trezirea burtii
Mai țineți minte chinul de satrap
La care m-am supus cand cu slăbirea?
Ei, astăzi am exact nefericirea
Să vă anunț c-am luat-o de la cap.
Pe burtă am depuse-aleator:
Juma’ de porc, o vacă și trei rațe
Și din colacii ce-au crescut pe mațe,
Poate lucra doi ani un abator.
Mă-ndoi în unghi obtuz din cervicală
Și-abia respir, de parcă-s spânzurat
Și-n somn fac zgomot ca un agregat,
Pornit absurd în pacea matinală.
Transpir grăsimi și-s învelit în seu,
Un șnițel scos cu japca din frpiteuză,
Îmi curge-osânza inclusiv din poză
Și simt că nu-mi încap în fundul meu.
Cântarul urlă când mă urc pe el,
“Coboară naibii, tu, mamut cu blană,
Da’ cine poate ține-atâta slană,
Fi-ți-ar să-ți fie, tonele, de chel.”
E mult prea multă carne într-un trup,
Din mine poți să faci înc-o persoană,
Că ieri, când să flirtez cu o cucoană
Mă-ntreabă: “Sunteți singur sau un grup?”
Cu chiu, cu vai, spunându-mi toate alea,
M-am dus la sală iar pentru-a slăbi,
M-am așezat în rând cu trei copii
Și niste bune, să mă bată jalea.
Și-am început să mișc cu mult elan,
Sperând că poate, după prima seară,
Surplusul de grăsime-o să dispară
Și voi fi iar slăbuț ca un puștan.
În cinci minute cred, am și plecat,
La fel de gras, de nașpa și rotund,
Că mi s-a rupt tot treningul în fund;
Ei, asta e, măcar am încercat.