Despre retragerea increderii
Oh, meiner Herr, dar wo bist du
Ce zei, ce Thorr de prin Valhalla
Ți-au dat în cap cu nicovala
De te-ai setat numai pe nu?
Nu-ți place Vio? Sunt uimit
De ce nu-ți place dintr-o dată
Cu ce-a greșit săraca fată?
Ziceai că-i cool când a venit.
Acuma gata, i-o retragi
Încrederea? Faci maradona?
Păi, băi, bunicul lui mamona
I-ai tras-o tu să i-o re tragi?
De parcă brusc te-a luat amocul
Și nu mai poți gândi matur
Ce naiba, te mănâncă-n cur,
Te deranjează vorba, cocul?
Te supără că e pe val,
Că e prietenă cu presa,
Că de, e ditai ministresa
Nu-un scuipă-n-gârlă, liberal?
Nu știe să vorbească, și?
Tu știi și taci ca o piftică
De mă și-ntreb la o adică
De n-ar fi bine să nu știi.
Acu vrei public s-o demiți
Da pentru ce-ai vrut băbătia?
Cum dracu n-ai văzut prostia
De la-nceput? Acum te-agiți?
Da scoală naibii din culcuș
Și treci la treabă, arătare!
Nu mai privi „cu-ngrijorare”
Că ne trezim beliți de ruși.
Sau ia-ți Codruța, SRI
Ia-ți tot ce-ți place, monarhia,
Dar lasă naibii România
Și ia-ți viteză în pustii.