Despre iod
Mă uit la meteo, e cod,
În Europa sunt războaie,
Benzina crește de ne-ndoaie,
Doar Ciucă ne oferă iod.
Nu leagă prunii-n țară rod,
Pălincă nu mai e în glajă,
E gol pe litoral, la plajă,
Dar nouă ni se-mparte iod.
Rafila pare un nerowd,
Când gângăie minciuni sfruntate,
Ies idioți din facultate,
Dar nouă, ăștia, ne dau iod.
Se prăbușește pod cu pod
Și cad în apă pietonii,
Dispar din deltă sturionii,
Dar vin pastilele de iod.
În loc de drumuri, gropi și glod,
În loc de autostrăzi, otravă,
Și-n loc de „Hai, noroc!”, doar „Slavă”
Și-n loc de tratamente, iod.
Moșii privesc alt episod,
Din ciclul „pensii nesimțite”
Și-njură prin gingii ciobite,
Că ei de ce n-au drept la iod?
Studenții-mpart un ultim cod
Dintr-o conservă, proletară,
Și plănuiesc plecări din țară,
Că-n țară nu e cryptoiod.
La BOR s-a anunțat sinod,
Big Dani, barba își mângâie,
Vrea să renunțe la tămâie,
Să pună, în cadelniți, iod.
Plâng doctorii ca la prohod,
Că nu mai știu: dacă apare
Pe-aici vreo altă virusare,
Dau paracetamol sau iod?
E noul trend pe-aici, e clar
Precum se știe, în România
Atât lipsește, doar tichia,
Făcută din mărgăritar.
Și dacă rușii nu ne-omwară
Cu radiații, nu-i nimic,
Pe viitor, propun și zic:
Să facem iodul brand de țară.