Bode si demisia

 

Vă spun jurând pe roșu: sunt curat,

Eu n-am făcut nimic, nicio prostie,

Vai, ce să spun, o mare tragedie,

De parcă voi nicicând n-ați plagiat.

 

Voi știți ce-nseamnă un proces verbal?

Nu știți. Vă spun tot eu: trei foicele

Care se copiază între ele

Și nimenea n-a zis că nu-i legal.

 

Uitați-vă la uniforme, ce vedeți?

Identice la croi și cusătură

Și nu mai face nimeni tevătură

Că seamănă-ntre ei niște băieți.

 

Ce, semnele vă par că-s unicat?

Sunt diferite, vi se pare, toate?

Nu sunt. Când ai prioritate

E-același semn. La fel la staționat.

 

La fel arată orice centuristă

Și toți parlamentarii care dorm

Și-autostrăzile arată uniform,

În sensul evident că nu există.

 

Cătușele sunt două, dar priviți,

La fel ca două picături de apă,

Făcute-așa, ca mâna să vă-ncapă

Când vă legăm, din cauză că ciordiți.

 

Vedeți vreo diferență-ntre partide?

Sunt toate niște locuri unde vin

Aceiași oameni, care-ntâi parvin

Și-apoi au niște-ascensiuni rapide.

 

Însuși Iohannis rupe-și-ar rotula

La ski, la golf, sau nu știu, la plimbare,

Prezint-o oarecare-asemănare

Cu frumusețea aia de Ursula.

 

Așa că nu-nțeleg ce vă apucă

Să-mi cereți să mă car, în viața mea,

Atât vă zic: eu voi demisiona,

Dar doar după demisia lui Ciucă!