Bode si demisia
Vă spun jurând pe roșu: sunt curat,
Eu n-am făcut nimic, nicio prostie,
Vai, ce să spun, o mare tragedie,
De parcă voi nicicând n-ați plagiat.
Voi știți ce-nseamnă un proces verbal?
Nu știți. Vă spun tot eu: trei foicele
Care se copiază între ele
Și nimenea n-a zis că nu-i legal.
Uitați-vă la uniforme, ce vedeți?
Identice la croi și cusătură
Și nu mai face nimeni tevătură
Că seamănă-ntre ei niște băieți.
Ce, semnele vă par că-s unicat?
Sunt diferite, vi se pare, toate?
Nu sunt. Când ai prioritate
E-același semn. La fel la staționat.
La fel arată orice centuristă
Și toți parlamentarii care dorm
Și-autostrăzile arată uniform,
În sensul evident că nu există.
Cătușele sunt două, dar priviți,
La fel ca două picături de apă,
Făcute-așa, ca mâna să vă-ncapă
Când vă legăm, din cauză că ciordiți.
Vedeți vreo diferență-ntre partide?
Sunt toate niște locuri unde vin
Aceiași oameni, care-ntâi parvin
Și-apoi au niște-ascensiuni rapide.
Însuși Iohannis rupe-și-ar rotula
La ski, la golf, sau nu știu, la plimbare,
Prezint-o oarecare-asemănare
Cu frumusețea aia de Ursula.
Așa că nu-nțeleg ce vă apucă
Să-mi cereți să mă car, în viața mea,
Atât vă zic: eu voi demisiona,
Dar doar după demisia lui Ciucă!