Amnistie gen
E miting la guvern în astă seară,
Se-aude-n stradă mare gălăgie,
Sunt unii ce-au ieşit din puşcărie
Şi urlă cum că nu mai vor afară.
Afară nu-i chiar cum ne-am aşteptat,
Spuneau săracii-ți trebuie parale
Şi unii ce-am ajuns pe la spitale
Am stat ca bulangii: doi în pat.
E frig că-i toamnă şi căldură ioc
Şi nu-ți dă nimeni moca nicio haină,
O fi ea libertatea foarte faină,
Da’ nu când dormi în scara unui bloc.
Femei? Lua-le-ar dracu,sclifosite,
N-ar crede una-n dragoste şi-atât,
Işi caută câte-un moş foarte urât
Şi-un card micuț cu care să s-excite.
Pot să fiu eu tot corp-un tatuaj,
Să am şi muşchi cât o măcelărie,
Nu-i chip să-ți faci cu ele-o bucurie,
De n-ai un Maserati în garaj.
Ce mese regulate,ce potol,
Ce drepturi consfințite prin decrete
La curățenie în toalete
Şi la plimbare şi aerosol?
Nimeni nu-ți dă nimic dacă nu faci
Vreo muncă, (Dumnezeule), e groaznic
Şi nu-ți stă nimeni pe la uşă, paznic,
Să nu vezi adventişti când te dezbraci.
Nimeni nu-ți dă un leu de-o mentosană,
Nimeni nu-ți dă o Cola,o țigară,
Nu mai vrem inumanul de afară,
În pandaimos e-o viață mai umană