Ninsoarea vietii

Și ninge ca-ntr-un vis de urs polar,
Ca-ntr-un coșmar de barză rătăcită
Zăpada-mi intră-n gură fericită
Făcându-mă să-njur ca un birjar.

Au coborât ninsorile din pod,
Cred c-a uitat preasfântul să le-nchidă,
Cad fulgi cum ar pica o cărămidă,
În cel mai prost ales moment și mod.

Unii spuneau că vai,ce minunat,
Că vine Moșul,insă până vine,
Mie-mi îngheață sufletul în mine
Și mi se udă tot ce-i de udat.

Atâtea accidente n-am văzut
De când au fost în august străinezii,
E-un fel de dictatură a zăpezii
Ce ne îndeamnă numai la băut.

Se înmulțesc fracturile de os,
Vezi ghipsuri la mânuțe și picioare
Și-i plin de chestii negre,cântătoare
Ce behăie-n metrou: “O,brad frumos!”

A fost Ignatul,n-am tăiat nimic,
Nici porc,nici oaie,nici măcar vecinul,
Mi s-a acrit de-atâta frig și vinul
Și țuica-a înghețat în alambic.

E-un fel de-Alaska,însă mai plăpândă,
De-atâția fulgi,în loc de porci,văd reni
Și-au dispărut și domnii milițieni
Care stăteau cu radarul la pândă.

Cum ninge ca-n găoaza unei foci,
Ne-au înghețat,de-atâta nins,papucii,
Trec plozi ca pe-un trofeu,purtându-și mucii
Și îngânând colinde pe 5 voci.

Am mai găsit și-n poștă o factură
Cu-atât de multe cifre la un loc,
C-am azvârlit-o repede în foc,
Că de n-am gaz,măcar să am căldură.

Să nu mai curgă chestiile reci,
M-am săturat de frig și tremurare,
Așa că până vara viitoare
Am să mă mut la soacră-mea în beci.